Istoricul tutunului
- Este originar din Mexic, unde in secolul al VI-lea era folosit pentru anumite
ritualuri religioase. Indienii numeau planta "tobacco" si o foloseau
la diferite ritualuri magice, fumand-o in pipe special confectionate;
- A fost introdus in Europa de spanioli si s-a raspandit foarte repede, incepand
cu Franta (1560);
- In 1735, botanistul suedez Linne denumea tutunul "Nicotian Tabacum",
denumire care vine de la cel ce l-a raspandit in Europa, Jean Nicot;
- In Europa, obiceiul de a fuma a inceput dupa cel de-al doilea razboi mondial,
cunoscand insa o raspandire rapida in intreaga lume;
- In zilele noastre, obiceiul fumatului a devenit aproape universal, constand
din arderea controlata a frunzelor de tutun rulate sub forma tigarilor sau introduse
in recipienti speciali (pipe) si inhalarea fumului rezultat.
Compozitia tutunului
Tutunul este reprezentat, de fapt, de frunzele
speciilor N. tabacum si N. rustica, ce apartin genului Nicotiana, din familia
plantelor Solanacee, care cuprinde peste 100 de specii si subspecii.
Acestea contin o substanta alcaloida, nicotina,
care, odata patrunsa in organismul uman, produce efecte de dependenta farmacologica
si psihologica, intretinand si perpetuand obiceiul fumatului. Multa vreme s-a
crezut ca nicotina este cel mai toxic agent activ al tutunului deoarece este
o otrava foarte puternica, o doza de 60 mg fiind suficienta pentru a omori un
om.
Dupa inhalarea la nivel pulmonar, fluxul
sangvin arterial preia aceasta substanta si o transporta catre creier intr-un
interval de 10 secunde. La acest nivel, nicotina se leaga de receptorii colinergici
centrali dupa numai 7 secunde si activeaza caile neuro-umorale, ducand la eliberarea
de hormoni si neurotransmitatori, incluzand acetilcolina, noradrenalina, dopamina,
corticosteroizii, serotonina, hormonii hipofizari anteriori si posteriori (ACTH,
betaendorfine, hormon de crestere si vasopresina).
Acest proces are ca urmari cresterea fortei
de contractie si a frecventei cardiace, blocarea transmiterii durerii, reactie
corticala de trezire si cres- terea vigilentei, relaxare etc. In acest mod se
explica efectele euforice si instalarea dependentei de nicotina.
Fumatul pasiv
Fumatul pasiv consta in inhalarea fumului
de tigara de nefumatorii aflati in vecinatatea persoanei care fumeaza. Doar
15% din fumul de tigara este inhalat de fumator, restul de 85% polueaza aerul
ambiant. Se estimeaza ca femeile casatorite cu fumatori sunt de patru ori mai
predispuse sa moara de cancer pulmonar decat cele casatorite cu nefumatori.
Ca urmare a fumatului pasiv:
- creste riscul de deces prin boli cardiace cu 30%;
- creste riscul de cancer pulmonar;
- se produce agravarea astmului alergic si a alergiilor respiratorii.
|
BluePink 
