Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de munca si ca o amenintare la adresa bunastarii oamenilor. Multe tari considera in prezent ca fumul de tigara este un factor cancerigen sau agent ce cauzeaza boala de cancer. De asemenea, Organizatia Mondiala a Sanatatii si Agentia Internationala a Natiunilor Unite pentru Cercetare in domeniul Cancerului au declarat fumul de tigara ca agent cancerigen.

      Numeroase studii stiintifice afirma ca fumatul pasiv este o cauza a bolilor cardiace si a cancerului pulmonar la adultii expusi. Conform Autoritatii in Sanatate si Securitate (HSA) din Irlanda, „exista dovezi convingatoare ca lucrul alaturi de alti angajati fumatori creste riscul de aparitie a cancerului pulmonar cu 20-30% la persoanele nefumatoare”.

      Este de asemenea recunoscut ca fumul de tigara cauzeaza boli respiratorii la adulti. Tot HAS din Irlanda afirma ca riscul bolilor cardiace creste cu 25-35% la angajatii ai caror colegi sunt fumatori. Majoritatea agentiilor de sanatate considera ca expunerea femeilor însarcinate la fumul de tigara determina o greutate scazuta a copilului la nastere.

      ASH (Actiune asupra fumatului si sanatatii) a calculat ca în fiecare an în Marea Britanie se înregistreaza aproximativ 600 de decese care se datoreaza cancerului pulmonar si 12000 de cazuri de boli cardiace la nefumatori care pot fi atribuite fumatului pasiv.

      La persoanele cu astm, fumul de tigara poate determina serioase probleme de sanatate, acesta fiind recunoscut si ca factor declansator al crizelor de astm. Oamenii de stiinta de la Institutul Finlandez de Igiena Muncii din Helsinki afirma ca au descoperit prima dovada clara care demonstreaza ca fumatul pasiv are rol în aparitia astmului la adulti.